Empatie și sistemizare — Teste psihologice pentru spectrul autist Terapie Aba si Logopedie

Table of Contents

Empatie și sistemizare — Teste psihologice pentru spectrul autist

Teoria „creierului masculin extrem” (Extreme Male Brain theory), dezvoltată de Simon Baron-Cohen, propune că persoanele cu tulburare de spectru autist (TSA) au un profil cognitiv caracterizat prin sistemizare ridicată și empatie redusă. Această teorie este susținută de două instrumente de evaluare fundamentale: Coeficientul de Empatie (EQ) și Coeficientul de Sistemizare (SQ-R).

Ce este empatia?

Empatia este capacitatea de a identifica și înțelege stările mentale ale altor persoane (empatia cognitivă) și de a răspunde emoțional la acestea (empatia afectivă). Persoanele cu TSA pot avea dificultăți specifice în empatia cognitivă, deși empatia afectivă poate fi relativ păstrată.

Ce este sistemizarea?

Sistemizarea este capacitatea de a analiza și construi sisteme — de la sisteme mecanice și tehnice la sisteme abstracte cum ar fi matematica, muzica sau sistemele sociale. Persoanele cu TSA tind să aibă o sistemizare peste medie, ceea ce explică adesea interesul lor intens pentru domenii specifice.

Testul Coeficientului de Empatie (EQ)

Empathy Quotient (EQ) este un test de 40 de itemi dezvoltat de Baron-Cohen și Wheelwright (2004) care măsoară capacitatea de empatie la adulți. Fiecare item evaluează tendința de a empaliza cu ceilalți.

Scoruri și interpretare:

Bărbați: ≤32 empatie scăzută, 33-52 medie, ≥53 ridicată
Femei: ≤36 empatie scăzută, 37-54 medie, ≥55 ridicată

Un scor scăzut la EQ nu înseamnă lipsa totală a empatiei, ci indică o tendință de a procesa informația socială diferit. Multe persoane cu TSA dezvoltă strategii compensate de empatie.

Completați testul EQ gratuit în limba română: Testul Coeficientului de Empatie (EQ)

Testul Coeficientului de Sistemizare (SQ-R)

Systemizing Quotient — Revised (SQ-R) este un test de 75 de itemi care măsoară tendința de sistemizare. Persoanele cu scoruri ridicate la SQ-R au o capacitate crescută de a analiza modele, de a înțelege cum funcționează sistemele și de a identifica reguli.

Scoruri și interpretare:

Bărbați: ≤43 sistemizare scăzută, 44-69 medie, ≥70 ridicată
Femei: ≤35 sistemizare scăzută, 36-59 medie, ≥60 ridicată

Scorurile ridicate la SQ-R sunt asociate cu abilități excelente în domenii tehnice, științifice și analitice.

Completați testul SQ-R gratuit: Testul Coeficientului de Sistemizare (SQ-R)

Profilul E-S (Empatie-Sistemizare)

Combinarea scorurilor EQ și SQ-R permite determinarea profilului cognitiv:

Tip E (Empatizator): EQ > SQ — profil tipic feminin
Tip S (Sistemizator): SQ > EQ — profil tipic masculin
Tip B (Echilibrat): EQ ≈ SQ — profil echilibrat
Tip Creier Masculin Extrem: SQ >> EQ — frecvent la persoanele cu TSA

Teoria sugerează că persoanele cu TSA au o „diferență de tip” (D-score) mai mare între sistemizare și empatie, cu sistemizarea dominantă.

De ce sunt importante aceste teste?

Testele EQ și SQ-R sunt utile pentru:

Auto-cunoaștere: Înțelegerea propriului stil cognitiv
Screening: Identificarea trăsăturilor asociate cu spectrul autist
Orientare profesională: Alegeri de carieră aliniate cu profilul cognitiv
Terapie: Planificarea intervențiilor axate pe empatie și abilități sociale

Alte teste utile pentru evaluarea TSA la adulți

Pe lângă EQ și SQ-R, următoarele teste pot fi utile în evaluarea trăsăturilor de spectru autist la adulți:

Testul AQ (Autism Spectrum Quotient) — 50 de itemi, cel mai cunoscut test de screening TSA
Testul RAADS-R — 80 de itemi, evaluare diagnostică detaliată
Testul BAPQ — 36 de itemi, fenotip larg autist
Testul CAT-Q — 25 de itemi, camouflaj autistic

Limitări ale testelor

Este important de menționat că:

Testele EQ și SQ-R sunt auto-raportate, ceea ce poate introduce bias
Persoanele cu TSA pot avea dificultăți în auto-evaluare
Scorurile trebuie interpretate în context clinic
Nu înlocuiesc diagnosticul pus de specialist

Resurse

Sursa: Baron-Cohen, S., & Wheelwright, S. (2004). The Empathy Quotient. JADD, 34(2), 163-175. Baron-Cohen, S., et al. (2003). The Systemizing Quotient (SQ) Revised. JADD, 33(2), 151-158.

Articol scris de Psiholog Clinician Adelina Frătuțu.